Corupţia pune sub capac performanţele alianţei de guvernare

Corupţia înfloreşte în Republica Moldova chiar dacă în ţară activează cel puţin trei instituţii care ar trebui să lupte cu acest fenomen antisocial. Este vorba de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, MAI şi Procuratura. Potrivit raportului anual al Transparency International privind indicele percepţiei corupţiei, guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană a înregistrat succese modeste în prevenirea şi combaterea corupţiei. Raportul menţionează că indicele percepţiei corupţiei în Republica Moldova a coborât cu 16 poziţii faţă de anul 2008, Moldova situându-se acum pe locul 108 din 178 de state monitorizate.

Reprezentantul Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, explică înrăutăţirea indicatorilor de percepţie a corupţiei prin aşteptările prea mari pe care le-a avut populaţia în momentul schimbării guvernării la 29 iulie 2009:

„Aşteptările populaţiei după schimbarea guvernării au fost mult mai înalte decât această guvernare a putut să facă faţă. Au fost pornite mai multe dosare în privinţa evenimentelor violente din 7 aprilie 2009, au fost făcute investigaţii, dar ele nu s-au soldat cu succes şi nu au răspuns aşteptărilor populaţiei. O să mă întrebaţi ce treabă are aceasta cu corupţia? Are, pentru că noi considerăm că investigarea unor abuzuri s-a făcut în situaţii de conflict de interese. Adică, persoanele care au participat la acele evenimente, ulterior au participat la investigare"

.

Directorul adjunct al Centrului pentru combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei din Moldova, Gheorghe Rusu, dă vina pe legislaţie şi spune că nivelul înalt de percepţie a corupţiei de către moldoveni este preţul plătit pentru democraţie:

„Dacă vă răspund scurt – acesta este preţul democraţiei. Dacă intrăm în detalii – putem vorbi despre faptul că în pofida majorării indicatorilor de depistare a cazurilor de corupţie de către Centrul anticorupţie, totuşi percepţia societăţii este că nivelul corupţiei a crescut. Şi într-adevăr, aşteptările pe care le-a avut societatea după alegerile din 2009 şi aşteptările privind tragerea la răspundere a unor personalităţi – au arătat o dezamăgire"

.

Pe de altă parte, Gheorghe Rusu a spus că actualul mecanism de control a declaraţiilor cu privire la veniturile persoanelor publice este ineficient şi urmează a fi modificat de către viitorul Parlament. El a pledat pentru un sistem ce ar permite un control mai aprofundat asupra veniturilor şi cheltuielor funcţionarilor publici şi a rudelor acestora.

Despre conflictul de interese, oficialul de la Centrul anticorupţie nu a spus nimic, dar presa de la Chişinău a scris în repetate rânduri că actualul şef al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Tudor Baliţchi, ar fi administratorul unei firme din România (S.C. "KAPITAL INVEST COMPANY" S.A.) patronată de premierul moldovean Vlad Filat şi de soţia acestuia. Într-o emisiune televizată, premierul Filat a recunoscut acest lucru, dar a precizat că l-a numit pe Baliţchi în funcţia de şef al vămilor din motive profesionale.

Raportul Transparency International arată, totuşi, că vama, alături de sistemul judiciar şi poliţie sunt percepute ca cele mai corupte sectoare.

Potrivit raportului citat, Republica Moldova se află la acelaşi nivel de percepţie a corupţiei cu Algeria, Argentina, Kazahstan şi Senegal, dar stă mai bine decât statele din CSI. Ucraina este situată pe locul 141, iar Rusia pe 162. România ocupă locul 69, alături de state ca Brazilia, Cuba şi Muntenegru.

Autor: Vitalie Călugăreanu
Redactor: Robert Schwartz